Idolatria … şi la români

Nu, nu e vorba despre Băsescu şi cei 75%, nici despre PREAfericitul … ci despre Gică regele.
Mda, a fost un jucător bun, dacă a fost cel mai bun al României e discutabil şi e în acelaşi timp cam grav, având în vedere palmaresul său, cam slab faţă de un Maldini, un Del Piero etc …

Şi de când Olăroiu a plecat după petrol, zi de zi auzi/vezi regele în sus, regele în jos, nimeni n-are tupeu să critice, să spună că acolo a greşit, acolo nu a fost prea bine. La ultimul meci a intrat pe teren să ridice jucătorii adverşi în picioare în loc să-şi vadă de proprii jucători care iau la karate adversarii (vezi karate-kid Rădoi) … a înjurat tot meciul dând bătăi de cap regizorului care trebuia să schimbe cadrul la secundă. Cât despre tactică şi calitatea jocului Stelei, randamentul atacului şi ajutorul de la arbitrii nici nu mai vorbesc.

Dar ce să-i faci, când se ridică pe cineva pe pedestal, la rang de idol, i se iartă apoi multe …
Că Hagi a bătut un arbitru s-a uitat, că i-a rupt piciorul lui Conte s-a uitat, că l-a schimbat pe Piţurcă s-a uitat … multe s-au uitat. Că acum face greşeli, nimeni nu vede … în schimb de dimineaţa până seara, Steaua şi Dinamo senzaţional pe pâine.

P.S.: Nu ţin nici cu Dinamo, nici cu Rapid, nici cu vreo altă echipă din România.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: