… şi nu numai la români
Bogaţii şi le cumpără mari, ca să folosesc un clişeu, probabil pentru a compensa ceva. Cu cât arată mai mult ca un tanc cu atât mai bine. Deobicei au mai multe, pentru fiecare anotimp sau scop al ieşirii din casă, deşi nu au neapărat garaj, nici măcar parcare pentru ele. Chiar dacă sunt scumpe nu le spală, nu le îngrijesc, ba chiar le repară cu ranga (vezi Gheorghe
Cei cu venituri medii, fie cumpără maşini cât mai vechi dar de firmă, din ‘90 dar ferrari nene, fie mai noi dar nu îşi permit rata la leasing sau benzina de drum. Unii se chinuie şi le ”tunează”, bineînţeles nici unul ca la ”Pimp My Ride”, mai pun coarne la decapotabilă, spoiler la 4×4, chestii şi înflorituri în cele mai multe cazuri.
Cei mai săraci un pic, cumpără maşini second-hand care se strică după 2-3 luni sau dacii cu programul RABLA ca advans. Se chinuie mult, fac rată pe mulţi ani, le spală zilnic deşi nu merită, pun boxe de apartament în ele şi le tratează de parcă ar fi limuzine.
Scriu pentru că şi frăţiorul meu a luat microbul ăsta şi mă enervează la culme.
Dacă apucaţi să citiţi acest mic rant, şi mai aveţi de adăugat la această fiţă numită maşina, please do !
… se pare că e polul sărăciei din Europa, satul Lungani la 35 km de Iaşi.
Într-o altă ordine de idei, în acelaşi judeţ dar în altă locaţie se află satul cu cele mai multe cârciumi pe cap de locuitor, Belceşti cu peste 100 de cârciumi.
Anul acesta ni s-a înfundat, Clujul şi Oţelul nu se califică şi ne trag în jos … având 5 echipe nu mai scoatem noi coeficient UEFA bun şi de data asta. Pentru a rezulta un coeficient ca anul trecut ne trebuie peste 50 de puncte, adică vreo 25 de victorii, adică 3 echipe în sferturile UEFA. Ca să scoatem un coeficient ca acela care ne-a adus 2 echipe în Champions, peste 35 victorii, adică finala UEFA şi nişte victorii în grupele CL. Bineînţeles putem face şi egaluri, dar egalurile aduc mai puţine puncte şi nu înseamnă neapărat şi calificarea.
Aşa că, degeaba ne bucurăm că avem mai multe echipe în cupele europene, dacă ele nu adună şi puncte după ce au ajuns acolo.
Nu, nu e vorba despre Băsescu şi cei 75%, nici despre PREAfericitul … ci despre Gică regele.
Mda, a fost un jucător bun, dacă a fost cel mai bun al României e discutabil şi e în acelaşi timp cam grav, având în vedere palmaresul său, cam slab faţă de un Maldini, un Del Piero etc …
Şi de când Olăroiu a plecat după petrol, zi de zi auzi/vezi regele în sus, regele în jos, nimeni n-are tupeu să critice, să spună că acolo a greşit, acolo nu a fost prea bine. La ultimul meci a intrat pe teren să ridice jucătorii adverşi în picioare în loc să-şi vadă de proprii jucători care iau la karate adversarii (vezi karate-kid Rădoi) … a înjurat tot meciul dând bătăi de cap regizorului care trebuia să schimbe cadrul la secundă. Cât despre tactică şi calitatea jocului Stelei, randamentul atacului şi ajutorul de la arbitrii nici nu mai vorbesc.
Dar ce să-i faci, când se ridică pe cineva pe pedestal, la rang de idol, i se iartă apoi multe …
Că Hagi a bătut un arbitru s-a uitat, că i-a rupt piciorul lui Conte s-a uitat, că l-a schimbat pe Piţurcă s-a uitat … multe s-au uitat. Că acum face greşeli, nimeni nu vede … în schimb de dimineaţa până seara, Steaua şi Dinamo senzaţional pe pâine.
P.S.: Nu ţin nici cu Dinamo, nici cu Rapid, nici cu vreo altă echipă din România.
Azi a fost prima mea tentativă de interviu pentru un job. Failed, deocamdată.
Ca proaspăt absolvent e greu, ca absolvent de filosofie e aproape imposibil.
M-am „umilit” aşteptând peste 4 ore în picioare şi în timpul acesta am văzut ipocrizie şi trufie, glume proaste şi vulgaritate plimbându-se prin faţa mea, în aşa zisul birou al secretarei, cât n-am văzut tot anul. Pun pariu că puteam efectua job-ul a peste 90% din cei 40-50 de oameni din „instituţia” în care am aşteptat care s-au perindat prin faţa ochilor mei.
Dar asta e … dacă n-ai pile. Mai bine ascultam un sfat şi investeam şi eu în 3 luni de sală şi tras de „fiare” şi măcar acum mă umileam pe bani ca salahor, muncitor necalificat sau cine ştie, curvă masculină.
Bineînţeles omul prin constituţia sa e fals însă există grade, iar la români, desigur fără să generalizez , e la cel mai înalt rang ipocrizia. În cazul de faţă, al ortodoxiei îndoliate după tata lorpatriarh, cuvântul potrivit e făţărnicie. Toţi buni creştinii s-au trezit acum şi îl plâng, fără să ştie majoritatea lor ce-a însemnat omul ăla Preafericit. E destul să spun că oamenii ăştia se aleg prin vot între ei în funcţii de conducere, nu vine D-zeu pe Pământ şi le pune mâna în cap.
, e la cel mai înalt rang ipocrizia. În cazul de faţă, al ortodoxiei îndoliate după 
